Simpozionul „Valențele ecumenice ale teologiei lui Dietrich Bonhoeffer”. O scurtă descriere
Articol scris de Dragoș Ștefănică
Pe data de 1 noiembrie a.c. a avut loc la sediul Bibliotecii „Astra” din Sibiu simpozionul despre viaţa şi activitatea lui Dietrich Bonhoeffer, prilej cu care a fost lansată şi cartea Costul uceniciei, scrisă de teologul lutheran german. Institutul Teolgic Penticostal din Bucureşti a fost reprezentat de către Lector univ. dr. Emanuel Conţac, totodată reprezentantul Grupului editorial „Logos”, care a publicat cartea în imba română; în sală au fost prezenţi şi alţi profesori de la ITP: Lector. univ. drd. Romulus Vasile Ganea (organizator din partea ITP) şi Pastor Lector univ. drd. Eugen Jugaru.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de către Pastor Prof. univ. dr. Stefan Tobler (Departamentul de Teologie Protestantă din Sibiu), care a introdus tema discuţiei şi i-a prezentat pe invitaţi: Pr. Conf. univ. dr. Constantin Necula, Pr. Prof. univ. dr. Aurel Pavel, Prof. univ. dr. Christiane Tietz (Universitatea din Mainz) și Lector univ. dr. Emanuel Conţac.
Primul cuvânt a fost luat de către pr. prof. Aurel Pavel , care a arătat că sec. XX, cu toate realizările semnificative la nivelul cercetării, a fost un secol al „marilor prăbuşiri”, o mulţime de oameni sfinţi, inocenţi fiind trimişi la moartea de martir. Biserica Ortodoxă, susţine prof. Pavel, îi consideră sfinţi pe cei care lasă în urma lor un exemplu demn de urmat: un astfel de om a fost şi D. Bonfoeffer. În cele din urmă, domnia sa a făcut o prezentare amplă şi interesantă a „Icoanei Noilor Martiri” de la Biserica Sf. Bartolomeu din Roma, icoană bazată pe cartea lui Andrea Riccardi, Secolul martiriului. Creştinii în secolul XX, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2004. Printre sfinţii reprezentaţi în icoană se numără şi Dietrich Bonhoeffer.
Prof. univ. dr. Christiane Tietz a prezentat, treptat, evenimentele marcante din viaţa lui Bonhoeffer, care aveau să contribuie la formarea gândirii sale teologice şi, mai apoi, la luarea unor decizii pentru care va plăti cu preţul vieţii, arătând, totodată, că întreaga viaţă a teologului german a fost marcată de ecumenism. O dată cu vizitarea Romei, în 1924, începe să se contureze, în mintea sa, conceptul de „Biserică”. Pentru Bonhoeffer, Biserica nu este o organizaţie a unor oameni care au aceleaşi interese; dompotrivă, ea este dată de Dumnezeu, constituită de şi prin Hristos, iar creştinii sunt legaţi în mod fundamental tot prin El. Prin urmare, Biserica nu este altceva decât „Hristos existent în formă de comunitate”.
În anii ’30, în timpul studiilor efectuate la New York, Bonhoeffer îşi pune problema păcii şi a luptei împotriva suprimării altor oameni. Baza menţinerii păcii între popoare are, pentru Bonhoeffer baze ecumenice: având acelaşi Tată, este inadmisibil ca două popoare creştine să ridice armele unul împotriva celuilalt. În noul context însă, cel al războiului, Biserica poate fi singurul loc în care pot fi purtate tratativele internaţionale, ea trecând dincolo de valorile naţionale. „Biserica lui Hristos trăieşte, în acelaşi timp, în toate popoarele; fraţii din Biserică sunt legaţi de porunca lui Hristos mai strâns decât orice altă legătură: sângele, istoria, clasa socială etc”.
Ecumenismul, o temă recurentă la Bonhoeffer, atinge, pe alocuri culmi greu de imaginat. Pentru el, ecumenismul nu reprezintă doar o uniune a bisericilor, ci însăşi Biserica; doar ecumenismul poate avea un impact puternic, nu o biserică naţională. Dar faptul demn de luat în seamă, este că, prin „ecumenism”, Bonhoeffer nu înţelege, mai întâi, „diversitate”, ci accentul se va pune pe adevărul Evangheliei. Neacceptând adevărul, liderii Bisericii Reich-ului nu mai pot fi consideraţi slujitorii lui Hristos, ci ai Antihristului, prin urmare slujitorii Bisericii Mărturisitoare, scoasă în afara legii, sunt adevăraţii lideri ai Bisericii Evanghelice din Germania.
După prezentarea Prof. univ. dr. Tietz a urmat un moment de întrebări şi răspunsuri, în care cei prezenţi la eveniment au putut cere lămuriri cu privire la cele discutate. Momentul de întrebări şi răspunsuri a fost urmat de prezentarea Lectorului univ. dr. Emanuel Conţac, care a evocat „întâlnirea” cu scrierile lui Bonhoeffer, în anii studenţiei, întâlnire ce l-a determinat să-l privească cu alţi ochi pe cel pe care unii teologi neoprotestanţi l-au numit, pe nedrept, „teolog liberal”. A urmat o prezentare a cărţii Costul uceniciei, al cărei mesaj central, spune dr. Conţac, se bazează pe o lecţiune a „predicii de pe munte”, iar aceasta într-o periodă în care se credea că pacifismul cuprins în aceste cuvinte ale lui Hristos este imposibil de aplicat literal astăzi. Cartea vine şi ca un răspuns dat la situaţia Bisericii Germaniei, corupte de nazism, însă accentul de căpătâi va fi pus pe distincţia dintre „harul ieftin” şi „harul costisitor”. Harul ieftin este duşmanul de moarte al Bisericii, el oferind o falsă siguranţă creştinului. Ucenicia, pe de altă parte, înseamnă şi o eliberare radicală de ideologiile timpului, mesaj îndrăzneţ pentru o perioadă când statul nazist îl revendică pe om în totalitate.
Pr. Conf. univ. dr. Constantin Necula, care a susţinut ultima prezentare, a accentuat importanţa verticalizării discursului evanghelic, domnia sa pledând pentru o revizuire permanentă a predicilor pe care slujitorii Bisericii le rostesc, pentru a vedea dacă ele rezonează cu Evanghelia, în întregime.
Întâlnirea s-a încheiat printr-un moment dedicat discuţiilor libere în jurul standurilor de carte ale editurilor prezente la eveniment.
