De curând am finalizat de lecturat cartea „Omul în căutarea sensului vieții” scrisă de Viktor E. Frankl. Am început să citesc această carte datorită recomandării pe care am primit-o din partea fratelui profesor Radu Țîrle, la cursul de consiliere spirituală, și din partea unor prieteni.
Având în vedere perioada pandemică prin care trecem cu toții, dar și etapa în care mă găsesc: ultimele luni de cursuri la Institut, deci în fața unor noi provocări, citirea cărții a fost cu siguranță o delectare și un suport motivațional prin care am înțeles, poate mai mult ca niciodată, că toate lucrurile au un sens anume.
Cartea „Omul în căutarea sensului vieții” este împărțită în două capitole mari: o scurtă biografie prin care sunt expuse anumite experiențe ale autorului în anii petrecuți în lagărele naziste, și o secțiune mai tehnică în care este descrisă logoterapia și alte câteva experiențe personale din cadrul ședințelor psihoterapeutice.
În secțiunea biografică, dr. Frankl, un fost prizonier a patru lagăre în perioada celui de Al Doilea Război Mondial, își expune trauma prin care a trecut într-un mod cu totul nou, tratând narațiunea la persoana a treia chiar și atunci când era vorba despre sine și căutând de multe ori să rămână în anonimat. De asemenea, în secțiunea curentă, autorul evidențiază faptul că supraviețuirea în lagăr și readaptarea la viața cotidiană se datorează capacității sale de a privi lucrurile cu optimism, conștient fiind că suferința are un sens și că Dumnezeu poate să intervină îmbunătățind situația. „A trăi înseamnă a suferi, iar a supraviețui înseamnă a găsi un sens în suferință”.
În a doua parte a lucrării sale, dr. Frankl își relatează în linii mari experiența sa ca psihoterapeut și în mod special oferă o privire destul de amănunțită asupra logoterapiei ca metodă de îmbunătățire a practicilor psihoterapeutice.
Logoterapia este prezentată într-un mod mai tehnic în această secțiune a scrierii, însă într-o scurtă definiție am putea spune că este o practică psihoterapeutică prin care omul este orientat spre găsirea sensului vieții și încurajat să privească cu optimism și încredere spre viitor.
Recomand cu încredere lecturarea cărții și pentru a stârni si mai mult interesul, las aici unul dintre multele pasaje subliniate de mine: „În locul posibilităților eu am realitatea trecutului meu, nu numai realitatea muncii depuse și a iubirii trăite, ci și a suferințelor suportate prin curaj. Aceste suferințe sunt chiar lucrurile de care mă simt cel mai mândru, deși nu sunt de invidiat.”
Rus Ionuț, anul IV
17.01.2022